Ar trebui sa incep cu "Sa-mi fie rusine!" dar de fiecare data spun asta si chiar daca promit ca o sa scriu mai des....err...
Asa ca incep cu niste multumiri (voua, tuturor care cititi) si sa ma laud ca am trecut de mirificul numar de 3000 de views-uri (3104).
De cand am inceput liceul am strans 2000 de views-uri si mi-am dat seama ca cineva, doua-trei persoane citesc si poate le pasa. Acum stiu sigur ca cuiva s-ar putea sa-i pese, deoarece am fost rugat sa raspund intrebarilor puse de colega mea, pentru a scrie despre blog in revista scolii (Da, acum ma simt foarte important :D ). Si pentru ca am vrut sa scriu si pe blog despre aceasta realizare, am primit o foita cu niste intrebari la care eu voi raspunde.
Prima intrebare este de ce scriu. Nu stiu. Bine ca Bianca m-a ajutat si mi-a dat exemple : ma relaxeaza, vreau sa ma fac auzit....Pe mine nu ma relaxeaza scrisul, dar ma ajuta uneori sa imi consum nervii si energia si sa carcotesc despre chestii care ma deranjeaza undeva unde sa nu deranjeze si pe altii. Nu vreau sa ma fac auzit, nimanui nu-i pasa de parerea unui pustan care scrie pe un blogulet citit de alti pustani. In schimb vreau sa ma auda cineva. Eu vad o diferenta intre a te face auzit si a fi auzit de catre cineva. A te face auzit e ca si cum i-ai spune cuiva : "Hei, uita-te jos, sunt si eu aici, asculta-mi parerea! Si ar fi bine sa-ti placa parerea mea!" Daca cuiva ii place ce scriu, ma bucur, inseamna ca nu sunt nebun, daca doreste sa mai vada ce scriu, cu atat mai bine, daca doreste, poate sa si comenteze, daca nu iti place, nu ma deranjeaza, eu in general imi spun parerea si de aia este doar...o parere. Ah, la cum am raspuns la intrebare chiar si eu ma intreb de ce mai scriu.
A doua intrebare este ce fel de blog este, adica despre ce scriu eu (si Stefan) in el. Da, Stefan este celalalt autor al blogului. Defapt este vina lui ca eu scriu acuma. Si ma intorc la prima intrebare. Acum aproape doi ani, Stefan a facut blogul asta si mi-a aratat ce a scris. Am citit, mi-a placut si era imposibil sa nu-mi bag si eu nasul. Partea buna e ca m-a lasat. Revenind. Cred ca mai bine vorbesc de acum in colo in numele amandurora. Blogul se numeste "God Bless Romania" pentru ca vroiam sa scriem despre ce se intampla in Romania, si in cel mai frumos mod posibil, sa ne batem joc. Intre timp am inceput sa scriem si despre alte chestii care ne privesc pe noi mai mult, dar incercam sa pastram legatura asta cu Romania, sa putem sa generalizam la nivelul Romaniei. De exemplu, as fi vrut sa scriu despre inteligentii primari care au cumparat gazon, flozi si arbusti/whatever erau ei. Nimic rau, nimic gresit, daca nu ar fi fost la mijlocul lui NOIEMBRIE. N-am mai scris, dar macar am spus acuma. Puteam sa raspund, daca era cazul, ca scriem despre publicitate, muzica, jocuri , filme, sau alte chestii din astea. Pai Stefan a scris despre "Skyfall", si a scris ceva de bine (wow, pe blogul asta ceva de bine...) Eu am scris odata despre Minecraft. Nu va deveni o obisnuinta, vom ramane la tema noastra: Romania. Avem destule de scris.
But wait! There's more! A treia intrebare ma....intreaba....cum ma ajuta. Raspuns rapid: Nu. Nu ma ajuta cu nimic, nu e ca si cum cineva vede ce scriu si ia masuri, sau macar incearca. Poata ma ajuta numai daca vede un coleg ce am scris si imi bune "Imi place ce ai scris pe blog!" sau "Imi place cum scrii!" Si ma bucur, imi da un boost ca sa mai scriu. Dar atat.
"Ce se poate intampla cel mai rau?" 1) in viata: pai....mor...sau nu eu, dar nici nu vreau sa ma gandesc la asta. 2) cu blogul: aici sunt mai multe variante. Ori uit de el (As face o gluma cu Alzheimer, dar am uitat.), ori arde serverul Blogger pe care e stocat si blogul meu, si nu mai are back-up. Ori mi se impietreste mana si mutesc. Bine, in caz de nu v-ati prins, glumesc. Nimic nu se poate intampla cu blogul. Doar sa nu mai scriem pe el. Blogul nu imi aduce bani, ba chiar imi mai mananca cateva minute din viata. Nu ma plang, eu le folosesc in felul asta.
La capitolul muze am un raspuns usor: Uitati-va la background si vedeti imagini care sa arata personaje, site-uri si alte chestii care ne plac si din care asimilam intelepciune si talent literar/inspiratie.
Stefan se uita la "Family Guy" sau "The Simpsons" sau "House". Eu demult mi-am promis ca o sa ma uit.
Amandoi ne-am inspirat de la "Creative Monkeyz". Stefan se foloseste de Mircea Badea. Mie imi place sa schimb unele cuvinte/expresii din romana in echivalentul lor in engleza. De ce? Just 'cause.
Bianca mi-a cerut link-ul. Din moment ce citesti asta deja stii link-ul, sau il ai scris sus in bara.
Ma bucur ca exista cineva caruia sa-i pese, si ma bucur mai mult pentru ca imi face reclama. Deci multumesc!
Si pentru ca e 1 Decembrie, la multi ani tuturor!