duminică, 23 decembrie 2012

V-am lipsit?

Neah, nu cred....
In orice caz in ultimul timp am aratat un mare deget din mijloc acestui blog, chestia este ca am intrat in rutina, adica nu mai aveam despre ce scrie sau cand scrie, teste, teme, teze, medii, puii mei.

Este foarte greu sa patesti ceva atunci cand nu prea ai contact cu altceva in afara de orele de curs... M-am certat destul de nasol cu proful meu de logica, dar i-am aratat lui de ce sunt in stare (mi-a trecut in catalog 7 in loc de 8 cat luasem intr-un test si m-am enervat ca imi scadea media). Vine Craciunul, desi am dezbatut de ce sunt eu ateu vreau sa va urez Craciun fericit, care apropo este despre sacrificiul lui Iisus, nu despre brad sau cadouri, anyway, Merry Christmas!

Sper sa mai am intamplari despre care sa mai scriu.

joi, 20 decembrie 2012

O poveste cu sens.

           A fost odata o rama ce se unduia fluid prin pamantul negru, ud al unei campii. Viata lui era frumoasa, caldura soarelui ii incalzea spatele, picioarele lui fara degete batatoreau caile prin pamant numai de el stiute.
            Intr-o zi rama, sapand, a gasit un tunel ce ii mirosea altfel; era un tunel de vierme. Viermii erau cei mai mari dusmani ai ramelor. Odata, doi prieteni buni, un vierme si o rama, iesisera la suprafata. Rama incerca sa ii arate viermelui cat de frumos este sa iesi la suprafata dupa ploaie. Un pui de om le vazura atunci si spusesera: "Uite, mami, doua rame!" Indignat, viermele ii spune ramei: "Cum poate cineva sa ma numeasca pe mine<<Rama>>? Eu sunt asa, mic si verde, pe cand tu esti o namila impiedicata si rosie ca sangele inchegat!" Enervandu-se, namila de rama nu sta pe ganduri si isi infuleca prietenul. Asa a inceput dusmania dintre viermi si rame, iar acum era razboi de-a binelea. De partea viermilor sunt acum si melcii, si limacsii. E, drept, ramele au si ele aliati, pe  miriapozi, de la care eroul nostru a si imprumutat picioarele. dar miriapozii au fugit toti in desert la auzul stirii cum ca Bear Grylls ar fi in zona. Si asa au ramas ramele singure, impotriva fortelor viermilor.
             Situatia dintre rame si melci era foarte tensionata. Dintr-o simpla problema rasiala, acum viermii si ramele gaseau tot felul de motive pentru care sa se certe, precum furtul mancarii sau ocupatii teritoriale. Razboiul politic a devenit unul armat. Se arunca cu...pamant. Multe vieti de taratura s-au pierdut, multe plante au crescut mai mari in acel loc. Si totusi, razboiul nu se terminase.
              Mai era un vecin de-al lor, care in ultimul timp a indurat tot razboiul asta, tot zgomotul si toata forfota l-au impins la pragul nebuniei. Era cartita. Si putea sa deschida gura odata si sa inghita aproape toate taraturile, dar altfel ramanea fara hrana.
             Auzind despre cele intamplate, cartita s-a gandit sa intervina. Astfel ca, in timpul luptei, gropi au inceput sa se surpe sub taraturi, si toate au cazut sub pamant. Ramele au simtit mirosul, mirosul pradatorului, al cartitei. Aceasta nu incerca sa manance cele doua tabere, ci sa le impace.
             Era un vierme pe care ramele il voiau de mult mort, defapt chiar si restul viermilor il voiau. E vorba despre un vierme de carte, pe care toti il umesc Stephanie Meyer. Nu era nimic special la acest vierme, dar in schimb se considera mai destept decat oricine si orice. A, da, si ii stralucea pielea....pielea plina de mucus.

            Cartita se decide sa sacrifice acest vierme de carte ca semn al pacii intre taraturi. Toata lumea era fericita, cartita era bucuroasa ca poate dormi linistita. Miriapozii s-au intors, iar Bear Grylls face ce stie mai bine.



Si asa a aparut Hanukkah!

Paste Fericit!





miercuri, 19 decembrie 2012

Daca e sa mor, moare toata lumea cu mine.

         Ce rost mai are sa mai scriu pe blog daca in cateva ore n-o sa mai fim? Am zis totusi sa scriu despre ceea ce baga in sperieti toti oamenii, si n-am mai scris pana acum pentru ca am reflectat atata timp la aceasta zi potential catastrofala.
          Ooooo, sa-mi bag picioru', chiar mai crede cineva in rahatu' asta? Nu inchide browserul, ca nu o sa-mi scriu testamentul si nu fac marturisiri asa cum fac oamenii inainte sa moara (in filme).
Vorbeam intr-o seara cu sor-mea (o discutie inteligenta, sort of, but still, sor-mea) si vine ea cu replica: "Singura chestie care se termina pe 21 decembrie e scoala." Couldn't agree more.
           Eu nu inteleg de ce majoritatea oamenilor sunt asa de......de...usor de dus de nas :) . Vorbeam eu candva de manipulare. Uite aici un exemplu perfect. Se gaseste un inteligent din 'Merica care sa zica : "Fratilor, o sa vina pe 21.12.2012 Apocalipsa." "Pai asta e american, stie el ce zice." Si de aici instinctul de turma se dovedeste destul de puternic.
          Romania este o tara cu oameni saraci. Motivul perfect pentru care am vazut la stiri in ultimele doua saptamani numai reportaje in care aratau si spuneau ca oamenii cumpara kituri de supravietuire. Si ce contine kitul ala? Pai un briceag, cremene, amnar, un costum din ceva material de lenjerie (joke), lanterna cu nu stiu ce sursa de energie (nu baterii), nu mai stiu ce. Si cat costa? Incepe de la 200 de lei. Deci deja 200 de lei cheltuiti degeaba. Daca mai vrei masca de gaze, rucsac, sau eu stiu ce kkt-uri, mai costa, oricat pana la 2000 de lei. Daca esti familist si tii la copiii tai si nu vrei sa le creasca un ochi in ceafa, iei mai multe kituri. Bafta, si asa nu mai ai nevoie de bani pe 22 decembrie, cand.....lumea va fi la fel ca si pana acum.
           Si sa zicem ca o sa vina pe 21 (Apoca)lipsa. Daca era un asteroid care sa ii dea Pamantului un cap in gura (nu stiu unde e gura), daca e destul de mare incat sa provoace apocalipsa (eu nu o mai scriu cu majuscula, fuck it), in cateva ore, temperatura aerului ar ajunge la sute de grade, mai respira tu. Proviziile de mancare pe care le ai nu te pot tine in viata mult prea mult. Sa nu mai zic ca daca se trezeste si Yellowstone atunci e iarna polara pe toata suprafata Pamantului. Good luck with living. Se mai specula o apocalipsa cauzata de furtuni solare. Noi fara curent electric ain't shit. Din nou, bani dati degeaba pe kit.
            Eu nu inteleg de ce, daca crezi ca vine apocalipsa, ai crede ca poti sa-i supravietuiesti. Stiti voi, de aia se numeste Apocalipsa. O luna in plus de trait in conditiile alea ar fi un chin. Daca nu te striveste asteroidul. E de ajuns unul cat o moneda sa te loveasca, face gaura prin tine, iar daca iti da headshot....
             Am spus toate astea ca sa dovedesc cat de idioata poate fi lumea, te pregatesti pentru ceva ce nu o sa se intample.
             Sunt doua zile pana pe 21, daca era un asteroid, NASA il vedea. La fel cu furtunile solare, cutremure, vulcani, blabla.
             Si ca sa inchei, sunt curios ce o sa zica lumea care a cumparat "kiturile" cand se trezesc in dimineata zilei de 22 decembrie.
             Si daca e sa mor, macar stiu ca moare toata lumea cu mine :))


duminică, 2 decembrie 2012

Banii ochiu' Dracului

Pai, da am absentat, lipsa de inspiratie + teze + extrem de multa rutina = moartea pasiunii.

Bun m-am decis sa scriu despre ceva ce am tot observat din prima saptamana de liceu: banii fac regulile aici, nu mai e ca in generala ca te stiu, iti fac un servici, nu aici e tot contra cost.

        Afacerea de cea mai mare amploare este cea cu sandwich-urile, Speedy Pizza face livrari de sandwich-uri in timpul pauzelor, iar la 5 comandate e unu gratis, toti fac profit, toti sunt fericiti, ma rog, mai putin consumatorul, adica eu... Dar OH MY GOD WHO THE HELL CARES?  A wise guy once said (defapt era beat, Roman Bellic din GTA IV): ,,In America you need money to do anything", si nu numai in America, dar peste tot in afara de Mama Rusie, unde ,,In Rusia you need an AK 47 to do anything".
       
           Nu stiu voi, dar cand vad afacerea asta ma gandesc ori la: ,,Hey kid want some of this stuff?" ori la Prison Break cand trebuia sa te faci frate cu dracul daca vroiai niste pilule sa-ti creasca glicemia...

           Mda ce e drept e misto sa ii vezi cum se bat cap in cap ca sunt 3 si nu se inteleg, 6 lei sandwich-ul, profit pentru ei: 6 lei pentru fiecare 5 sandwich-uri.

            And that is kids, the story of coming up next is that episode from the walking dead when Carl got shot.

sâmbătă, 1 decembrie 2012

Q and A. Mai mult A.

                Ar trebui sa incep cu "Sa-mi fie rusine!" dar de fiecare data spun asta si chiar daca promit ca o sa scriu mai des....err...
                Asa ca incep cu niste multumiri (voua, tuturor care cititi) si sa ma laud ca am trecut de mirificul numar de 3000 de views-uri (3104).
                De cand am inceput liceul am strans 2000 de views-uri si mi-am dat seama ca cineva, doua-trei persoane citesc si poate le pasa. Acum stiu sigur ca cuiva s-ar putea sa-i pese, deoarece am fost rugat sa raspund intrebarilor puse de colega mea, pentru a scrie despre blog in revista scolii (Da, acum ma simt foarte important :D ). Si pentru ca am vrut sa scriu si pe blog despre aceasta realizare, am primit o foita cu niste intrebari la care eu voi raspunde.
                 Prima intrebare este de ce scriu. Nu stiu. Bine ca Bianca m-a ajutat si mi-a dat exemple : ma relaxeaza, vreau sa ma fac auzit....Pe mine nu ma relaxeaza scrisul, dar ma ajuta uneori sa imi consum nervii si energia si sa carcotesc despre chestii care ma deranjeaza undeva unde sa nu deranjeze si pe altii. Nu vreau sa ma fac auzit, nimanui nu-i pasa de parerea unui pustan care scrie pe un blogulet citit de alti pustani. In schimb vreau sa ma auda cineva. Eu vad o diferenta intre a te face auzit si a fi auzit de catre cineva. A te face auzit e ca si cum i-ai spune cuiva : "Hei, uita-te jos, sunt si eu aici, asculta-mi parerea! Si ar fi bine sa-ti placa parerea mea!" Daca cuiva ii place ce scriu, ma bucur, inseamna ca nu sunt nebun, daca doreste sa mai vada ce scriu, cu atat mai bine, daca doreste, poate sa si comenteze, daca nu iti place, nu ma deranjeaza, eu in general imi spun parerea si de aia este doar...o parere. Ah, la cum am raspuns la intrebare chiar si eu ma intreb de ce mai scriu.
                 A doua intrebare este ce fel de blog este, adica despre ce scriu eu (si Stefan) in el. Da, Stefan este celalalt autor al blogului. Defapt este vina lui ca eu scriu acuma. Si ma intorc la prima intrebare. Acum aproape doi ani, Stefan a facut blogul asta si mi-a aratat ce a scris. Am citit, mi-a placut si era imposibil sa nu-mi bag si eu nasul. Partea buna e ca m-a lasat. Revenind. Cred ca mai bine vorbesc de acum in colo in numele amandurora. Blogul se numeste "God Bless Romania" pentru ca vroiam sa scriem despre ce se intampla in Romania, si in cel mai frumos mod posibil, sa ne batem joc. Intre timp am inceput sa scriem si despre alte chestii care ne privesc pe noi mai mult, dar incercam sa pastram legatura asta cu Romania, sa putem sa generalizam la nivelul Romaniei. De exemplu, as fi vrut sa scriu despre inteligentii primari care au cumparat gazon, flozi si arbusti/whatever erau ei. Nimic rau, nimic gresit, daca nu ar fi fost la mijlocul lui NOIEMBRIE. N-am mai scris, dar macar am spus acuma. Puteam sa raspund, daca era cazul, ca scriem despre publicitate, muzica, jocuri , filme, sau alte chestii din astea. Pai Stefan a scris despre "Skyfall", si a scris ceva de bine (wow, pe blogul asta ceva de bine...) Eu am scris odata despre Minecraft. Nu va deveni o obisnuinta, vom ramane la tema noastra: Romania. Avem destule de scris.
                 But wait! There's more! A treia intrebare ma....intreaba....cum ma ajuta. Raspuns rapid: Nu. Nu ma ajuta cu nimic, nu e ca si cum cineva vede ce scriu si ia masuri, sau macar incearca. Poata ma ajuta numai daca vede un coleg ce am scris si imi bune "Imi place ce ai scris pe blog!" sau "Imi place cum scrii!" Si ma bucur, imi da un boost ca sa mai scriu. Dar atat.
                 "Ce se poate intampla cel mai rau?" 1) in viata: pai....mor...sau nu eu, dar nici nu vreau sa ma gandesc la asta. 2) cu blogul: aici sunt mai multe variante. Ori uit de el (As face o gluma cu Alzheimer, dar am uitat.), ori arde serverul Blogger pe care e stocat si blogul meu, si nu mai are back-up. Ori mi se impietreste mana si mutesc. Bine, in caz de nu v-ati prins, glumesc. Nimic nu se poate intampla cu blogul. Doar sa nu mai scriem pe el. Blogul nu imi aduce bani, ba chiar imi mai mananca cateva minute din viata. Nu ma plang, eu le folosesc in felul asta.
                  La capitolul muze am un raspuns usor: Uitati-va la background si vedeti imagini care sa arata personaje, site-uri si alte chestii care ne plac si din care asimilam intelepciune si talent literar/inspiratie.
Stefan se uita la "Family Guy" sau "The Simpsons" sau "House". Eu demult mi-am promis ca o sa ma uit.
Amandoi ne-am inspirat de la "Creative Monkeyz". Stefan se foloseste de Mircea Badea. Mie imi place sa schimb unele cuvinte/expresii din romana in echivalentul lor in engleza. De ce? Just 'cause.
                 Bianca mi-a cerut link-ul. Din moment ce citesti asta deja stii link-ul, sau il ai scris sus in bara.

                  Ma bucur ca exista cineva caruia sa-i pese, si ma bucur mai mult pentru ca imi face reclama. Deci multumesc!

                 Si pentru ca e 1 Decembrie, la multi ani tuturor!


miercuri, 21 noiembrie 2012

Perfectiune

             Timmy este in ora de franceza. Profesoara intra: "Comment ca va?", Timmy da din umeri.
Si de aici nu mai stiu sa spun in franceaza ce l-a intrebat profesoara pe Timmy dupa. Profa l-a intrebat ce a patit. Timmy ii raspunde mai mult in gluma, nu in bataie de joc, si in romana (Bine, poate e intr-un fel bataie de joc): "Lumea nu e perfecta." Timmy a dat din umeri pentru ca asta este starea lui generala, in aproape orice zi. Timmy e prea "chilled". Defapt pe Timmy nu il supara nimic, poate doar voia sa mearga acasa mai repede.
             "Lumea nu e perfecta." "Ai vrea sa fie?", intreaba profesoara, in romana, deci chiar parea interesata de afirmatie. "Nu, o lume perfecta nu ar fi....perfecta deoarece este perfecta iar o viata perfecta este imperfecta pentru ca viata, ca si lumea, pentru a fi perfecte, trebuie sa fie imperfecte.Apoi o viata perfecta ar fi monotona, deci ar fi imperfecta. E un paradox." Timmy ranjea in sinea lui si mai avea putin si departa buzele la o distanta nesigura si fizic. "Deci vrei o lume perfecta sau imperfecta?" "O sa ma gandesc la asta."
              Timmy s-a gandit si tot zambea cand se gandea la ce chestii a putut sa spuna. S-a gandit pana sa si scrie pe blog despre intamplarea asta, ca si asa a trecut mai mult de o saptamana de cand n-a mai scris (ce ciudat, mai cunosc eu pe unu care n-a mai postat de mult). Timmy era impresionat de faptul ca profesoara chiar i-a tinut hangul, chiar si putin, dar el nu se mira. Se gandea, pentru ca umbla pe 9gag :"Faith in humanity, restored." Dar a schimbat un pic: "Faith in school, somehow restored." Eroul nostru se gandea ca exista doua feluri de profesori. Care iti plac si care nu. Si cei care iti plac se impart in doua feluri: cei care te atrag sa inveti materia pe care o predau sau cei seriosi pe care ii respecti pentru felul in care predau sau pur si simplu pentru ca intelegi. Si se gandea Timmy ca se mai impart profesorii dupa multe clasificari, dar daca toti ar fi din categoria celor pe care ii placi, mai ales din cei care te atrag, scoala i-ar parea cu totul altceva. Ar vedea scoala ca un altfel de loc si crede ca ar merge cu drag la scoala chiar si daca ar fi o cociaba darapanata si s-ar ruga numai sa nu-i cada in cap.
              Si eu gandesc ca Timmy. Stiu sigur ca suntem doi care gandesc la fel: eu si ego-ul meu...aa...asta...Timmy. Si cred ca si Timmy-ul lui Stefan  crede la fel. Stai linistit Stefan, cred ca de acum o sa-l numesc pe Timmy-ul meu....Bobby. Da, Bobby merge.
              Uite ca am reusit sa scot ceva destul de lung dintr-o idee cu care nu stiam unde sa ajung.

Imi cer scuze ca nu am mai scris demult. Lene+ oboseala+teme+lene=nimic.

Salut!
P.S: Inca nu stiu daca vreau sa traiesc intr-o lume perfecta sau imperfecta.

luni, 5 noiembrie 2012

Destiny is a Bitch

            Aceasta poveste este despre un baiat pe nume Timmy, care era un pusti normal de clasa a IX-a.
            Intr-o zi Timmy s-a intalnit cu niste foste colege de ale lui, si cum nu se mai vazusera de mult s-au gandit sa mai zica ce au mai facut. Nu se stie cum dar se ajunge la subiectul: religie. Timmy nu era nici pe departe un baiat foarte religios, si a spus ca este cu tot sufletul alatruri de ceea ce reprezinta aceasta religie (Hristos), dar ca nu e de acord cu biserica care face profit de pe urma credinciosilor, el a numit asta "cersit cu stil". Din pacate a fost auzit, de catre o alta fata din metrou, aceasta, desi nu il cunostea, s-a decis sa ii spuna urmatoarele:

           -Daca crezi asta esti cel mai mare dobitoc.
     
           Timmy, luat prin surprindere nu a stiut ce sa zica... Nici macar nu se adresase ei, s-a decis sa o ignore, ca doar nu o sa se mai vada nici o data in viata lui cu ea, corect? Adica e metroul din Bucuresti, duce enspe mii de oameni in fiecare zi. Timmy si-a luat ramas bun de la fostele lui colege care si ele erau oripilate de prostia individei, mai ales fiindca Timmy isi spusese doar o amarata de parere, nu il ura pe Iisus, desi nu era ateist, prefera sa stea deoparte ca ateu.

            Drumul era linistit, dar Timmy nu si-o putea scoate din cap pe individa, dar si asa nu aveau sa se mai intalneasca, corect? Adica care sunt sansele? Mergand el asa nu isi putu crede ochilor, individa era fix in fata lui, insotita si de un prieten de data asta, asa ca se hotari sa ramana in spate. Timmy se injura singur, zicandu-si cat de prost a fost, macar de nu s-ar fi intalnit, macar de ar fi plecat cu 5 minute mai inainte, sau sa fi luat trenul care plecase in timp ce astepta una dintre colege, ar fi putut evita absolut tot. Se gandea ca avea o presimtire ca ceva va merge prost in ziua respectiva. Nu ii venea sa creada. Ii ingheta sangele in vene cand individa se uita in spate si il recunoscu. Timmy trase o injuratura in sinea sa, iar urmatoarele cuvinte il lovira ca un pumn in plex, asa ca baga viteza sa ii depaseasca:

           -Mai zici despre religie? Idiotule, viata ta sper sa fie intunecata ca metroul.

           Timmy nu-si mai putu tine nervii in frau, intrecuse masura atunci cand il injura de mama si se decise sa ii raspunda:

          -Decat sa ma duc impreuna cu oameni ca voi in rai, mai bine m-ai trimite de pe acum in iad.

           Nu se stie ce, dar ceva o enerva atat de tare pe individa ca se repede si din spate il pocni pe Timmy cu palmele peste umar, incepand sa il injure si mai tare ca inaine, Timmy se intoarce gata sa riposteze, prietenul individei incearca sa o tina, Timmy se decise sa nu o pocneasca, desi se gandi ca ar fi usor sa le dea cativa pumni astora 2. Drept rasplata pentru fapta cea buna isi primi un scuipat de la individa. Timmy se decise sa isi continuie drumul, dandu-i dracului pe amandoi. Mergand, in spate tot o auzea pe tipa spunand ca zic numai prostii si ar trebui sa fiu pedepsit, Timmy era sigur ca Iisus ar fi fost mandru ca l-a luat la bataie.

        Timmy nu se mai opri in parc, desi avea timp, merse direct in liceu, si astepta sa inceapa ora. Le povesti catorva dintre prietenii lui ce s-a intamplat, acestia erau uimiti de penibilul situatiei si de prostia individei.

         Pe la ora de sport Timmy auzi o voce feminina ce ii striga:

         -Esti ateu?

          Timmy a ramas mut de uimire, o ignora, refuza sa creada ce se intampla, creierul lui pur si simplu bloca informatia. El isi vazu de treaba, pana cand a re-vazut-o pe individa. Timmy era in pragul de a-si trage un glont in cap de ar avea unul. Deci tipa aia care sarise sa il bata invata la acelas liceu (vorba vine ca invata).

          Timmy nu mai fusese asa frustrat in viata lui, nu avea nici un sens, era un hazard imputit, parca a fost facut special sa cada in plasa, atatea decizii ce ar fi putut schimba totul. Nu se putea, trebuia sa fie un vis, trebuia, dar nu era! Nu era un vis!

           Timmy, in drum spre casa se uitase peste tot, numai sa nu o mai vada. "Asta e tipule, ai reusit sa innebunesti" isi zise Timmy. Ajuns acasa, Timmy s-a decis sa scrie despre intamplarea asta pe blog, amintindu-si de una dintre replicile din Crysis 2, auzita chiar in dimineata respectiva: "Destiny is a bitch"!


                                                                                                    ymmiT tnus uE

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Facebook

              Deci am asteptat weekend-ul pentru postarea asta, pentru ca am prea multe de spus si presimt ca o sa fie mai lunga decat de obicei. (Am inceput cu deci...e grav)
              Si despre ce pot sa scriu eu oare asa de mult? Logic, feisbuc. Nu ma deranjeaza oamenii care pun poze, oameni care share-uiesc chestii inteligente, sau macar cu sens. Dar ma deranjeaza chestii ca astea (thx 9gag) :



             Adica nu poti sa spui pur si simplu "te iubesc" sau alte chestii din astea, trebuie sa lasi omul sa inteleaga ce vrea (ce poate), cu speranta sa prinda mesajul pe care vrei sa-l transmiti dintre niste randuri scrise de un om cu parkinson. (adica nu inteleg din ce alt motiv ar fi scris asa mizerabil)                                              Facebook-ul era facut ca sa arate ce fel de om este cel cu care socializezi: sa gasiti pasiuni comune, puncte de vedere, experiente. Acum cred ca arata numai cat de prosti pot unii sa fie.
           
            Ma enerveaza oamenii care pun poze stupide. Nici nu ma gandesc la duck-face. Fiecare isi reprezinta rasa din care face parte. Si totusi, sa te vad cum tii doua degete ridicate, sa-ti arati ce inel/bratara mai ai la mana, parca zici "uite ce am eu si tu nu ai" , sa faci o fata din aia de bitch (alt cuvant mai potrivit nu am gasit), crezand ca pari mai important/a, *deschide facebook sa mai gaseasca ceva de care sa-si bata joc*, sa iti umfli obrajii si sa te strambi ca un om cu probleme. Pardon, defapt chiar ai unele probleme. Sa faci poze in care sa nu te uiti la camera, sa iti faci poza de sus in jos, sau invers, niciodata din fata, poza sa nu fie "facuta perpendicular pe mutra", trebuie sa capturezi partea care insufla cel mai mult mister. Daca ii mai pui si o sepie si incerci sa scrii ceva inteligent si cu talc, esti cel mai tare. Sa nu mai spun sa pui numele unei personalitati si creste numarul de like-uri considerabil.  Uite cam asa:


           Aveti "swag"? Stiti ce inseamna? Swag insemna candva "Secretly We Are Gay"....si e grav daca fetele au "swag" Eu unul as zice nu mersi. Ascult "Shoot to thrill", ziceti mersi ca nu imi stati in fata acum.  De ce folositi cuvinte al caror sens nu il stiti nici macar partial? Nu e "cool". Mie-mi arata doar ca sunteti prosti.
           Eu nu inteleg cine le da like. Adica in afara de ei si de aia ca ei, ca doar "cine se aseamana se aduna".
Attention whore. Si partea cea mai "tare" e ca exista si attention whore de parte masculina.
           Nu stiu de ce mai am facebook. Nu stiu de ce am persoane ca astea la prieteni. (Se simte cineva, daca citeste, bine. Eu nu pierd prea mult.) Adica poate asa am si eu mai multi prieteni. Nu de alta, mai dau un share pentru blog. In rest mai tin facebook-ul ca sa vorbesc cu colegii mei cei noi, sau sa vad "ce mai merge pe" (what's going on). Si slava Domnului ca nu sunt asa ca specimenele mai sus discutate. Da, si le multumesc.

          Mai gasesc chestii de genul asta:



          De ce naiba inventati rahaturi din astea? De ce naiba le share-uiti? Adica stiu ca ar trebui sa aibe un mesaj DAR care e mesajul? Ce naiba vrei sa spui prin asta? Ar fi fost ceva DACA chestia asta chiar s-ar fi intamplat. Dar NU s-a intamplat. Chestiile astea sunt degeaba!!!              Imi scot ochii acum...

         Ma enerveaza astia care pun/share-uiesc poze de genul asta:




             Sa nu mai zic din nou de sepie si de scris, acum ma intereseaza ce scrie. Parca vrei sa ii pui pe toti pe ganduri: "Oare pe mine ma vrea? Ce frumos..." Nu se intampla asta my friend. La fel cu pozele cu mesaje despre viata. Tine-le pentru tine. Nimeni nu acumuleaza experienta de pe urma altuia, nu mai vorbesc despre facebook. Sa spun mai simplu: Sunt inutile.
             Eu nu inteleg cum pot unii sa-si piarda tot timpul pe facebook, numai ca sa gaseasca poze d-astea si nu trec 5 minute pana sa nu share-uiasca inca una.

            Sa mai vorbesc de poze ca astea?


            Uite acuma Dumnezeu ti-a rezervat un loc in Rai pentru ca ai dat like si share. Si a salvat si viata unui copil african. Nu mai vreau sa zic nimic. Pur si simplu is bat joc.

            Asa se cerseste pentru like-uri. Si eu am cersit like-uri, dar pentru blog, ca sa nu muncesc degeaba, si inca cersesc. Dar are un rost.

            Si ma opresc prin a-mi bate joc de persoanele care posteaza statusuri prin care fac aluzii. Inseamna ca nu ai muschi in cur sa ii spui omului in fata ce ai de spus. Prefer sa-mi spui ce ai de zis in cel mai crud mod posibil, dar fata in fata, nu sa postezi un status de rahat ca sa atragi atentia multora si sa speri ca mesajul ajunge la mine, dupa asteptandu-te sa-l inteleg, si dupa sa-mi pese.

             Si ca sa termin pe o nota ironica (Thank you 9gag again) :


                O, si am gasit si ceva haios pe facebook:




Weekend placut!















joi, 1 noiembrie 2012

Petre Tutea

UPDATE: Multumesc lui Dragos pentru citatul original (o parte, ca e prea lung, dar sa va convingeti ca, vorba lui "this shit is retarded")

"Un sfânt poate fi şi analfabet, dar e superior unui geniu, fiindcă ideea de sfinţenie e legată de ideea de minune. Un sfânt poate face o minune. Geniul face isprăvi, nu minuni. Lumea, acum e ancorată în cultul genialităţii ca slăvire a progresului în afară. Atât. Or, cu cât suntem mai avansaţi, mecanic şi material, cu atât suntem mai departe de esenţa reală a lumii, de sfinţenie."

 

O noua postare despre ora de relige: Bun, deci ne-a dat o tema (WTF tema la religie) in care puradelul filozof Petre Tutea zicea ca cu cat suntem mai avansati cu atat suntem mai departe de Dumnezeu!

                                                              Un moment de reculegere...





          In the first place noi nu mai credem in Dumnezeu deoarece totul poate fi explicat stiintific (unii dintre atei), alti atei nu au credinta fiindca FUCKIN biserica este o comunitate FUCKIN lacoma care nu prea mai are legatura cu Dumnezeu. Si altii just want to watch the world burn, but that's not the fuckin point I want to make.

        Civilizatia noastra e cladita pe genii (el a spus ca geniile aduc ispita, nu mantuire, si ca sunt mai prejos ca sfintii and as a genius i feel offended) ca daca nu erau generatii peste generatii de genii, altfel acuma erati in pestera. Fetelor nu mai aveati nici un orgasm la vederea unui iPhone, because guess what? Nu FUCKIN EXISTA. Si Mister Petre Tutea, tu ai mai putea zice asta fara ajutorul geniilor? Ca altfel ai fi fuckin handicapat mintal, care ar incerca sa se prinda cum sa scape de gheparzii care il urmaresc...

       Dar da, nu va exista niciodata recunostinta fata de genii din partea bisericii, fiindca biserica e medievala, da-o in puii ei, ea inca crede ca ce fac savantii e magie neagra si isi baga Pla necuratul si o sa se fte tot Pamantul (cum ziceau despre CERN).

       "If you could reason with religious people, there would be no religious people"
                                                    (Hugh Laurie in House MD)



miercuri, 31 octombrie 2012

Hallowe'en ....

             Da, daca nu stiati, asa se scrie corect (adica si asa).
             Astazi (si nu numai) am vazut multa agitatie in jurul marii sarbatori de Hallowe'en. Si nu inteleg de ce. Nu e ca si cum ar fi sarbatoarea noastra, dar vad ca o cam importam si in Romania si ma enerveaza.
             Am venit acasa si pe drum am dat de 2 puradei imbracati in ceva vratitori, going trick-or-treating. Nu stiu sigur in ce erau imbracati pentru ca era bezna. Adica lasi 2 copii de cel mult 7 ani sa colinde pe strazi in care nu sunt stalpi de iluminat. Inteleg daca erau intr-un sat, ceva. Dar suntem in Bucuresti, nu am incredere in toti astia dimprejurul meu, mai ales noaptea, daramite sa las copii sa mearga singuri haihui.
               Asta a fost ca o paranteza, incerc sa lungesc postarea fara sa o fac plictisitoare. Eu ma intreb ce vede toata lumea (de varsta mea at least) in a te imbraca intr-un clovn (literally), si a defila in costum la o petrecere ca sa castigi un premiu? (Daca citesti si te simti, sorry, nimic personal, doar imi spun parerea) Seems useless to me. Adica daca scap de o ora de la scoala, as zice. Si totusi...
              Eu trebuia sa ma imbrac in ceva mort/spooky in gimnaziu, pentru ora de engleza. Si mi se parea normal pentru ca in afara de limba profesorii de engleza incearca sa ne invete si ceva cultura si traditie. Dar acum n-avea nici o legatura cu limba engleza.
              Plus ca asta mi se pare o chestie pentru copiii de pana-n 12 ani. Personal mi-ar fi rusine de mine... E ca si cum mi-as da singur un sut....stiti voi unde.
              Stiu ca acum s-ar putea sa-mi iau niste oameni pe cap, dar merita riscul. V-am suparat, nu va convine, bine, Nu v-am suparat, pentru mine e tot bine. E doar o parere, sunteti de acord sau nu, sper sa nu va afecteze. Eu traiesc la fel de bine.
           
P.S: Aia care se supara sper sa mai dea pe aici, daca le place.

O seara frumoasa.
Si ca sa fiu in ton, HAPPY HALLOWEEN!!!


luni, 29 octombrie 2012

Izvorul Minunilor

                 Sa vad despre ce mai am de gand sa scriu azi. Deschid "Sticky Notes", vad "Scrie despre Izvorul Minunilor".
                 Nu, nu fac reclama la o marca de apa omonima, ci asa am numit o bucata de pamant din gradina blocului de vis-a-vis de mine. Cred ca nu a fost luna anul asta in care sa nu iasa apa de acolo, si sa vina ApaNova sa sparga acolo, sa faca crater, sa schimbe tevi/garnituri/ce mama naibii schimba ei acolo , sa umple la loc craterul, si daca au spart asfalt, sa reasfalteze.  Si fac asta iar...si iar...si.......din nou (gotcha'!).
                  Si nu m-am gandit sa scriu asta decat cand am vazut acum cateva zile ca au mai spart in alta parte, pe o straduta, la vreo 20 de metri de "Izvorul Minunilor". Nu stiu ce fac si nu-mi pasa. Stiu doar ca o sa repete operatia, cu putin noroc, peste jumatate de an.
                  Eu nu inteleg de ce, daca tot vor sa repare ceva, sa nu munceasca de mantuiala. Si mai bine repari cu chestii scumpe si nu le mai schimbi cel putin 10 ani decat sa repari cu c*cat (c inmultit cu cat) si sa le schimbi in fiecare an. Eu cred ca e mai economic.
                 Apoi eu nu inteleg de ce "lucreaza" 10 oameni la o lucrare daca lucreaza doar 2 odata.... Atunci cand nu dorm....sau mananca....sau fac glume cu...Dorel. E asa de greu sa pui o bordura? Sau o teava? Adica sunt chestii de stiut, dar nu e rocket science.

                 Cu asfaltarile la fel. Asfaltezi aceeasi portiune de drum in fiecare an. Ca sa ce??? Sau peticesti bulevarde intregi. Pui bucati de 1 metru patrat de asfalt nou ici si colo? Ce ai rezolvat? Asfalteaza odata bulevardu'/strada intreaga si nu te mai atinge de ea inca 15 ani. Eu nu inteleg de unde apar gropile. Adica denivelari, ca trec masini mari in mod repetat, ok. Dar adancituri cu panta verticala in pamant (a.k.a gropi), de 10-15 cm, alea cum apar? Lamuriti-ma, ca la ora asta sunt prost. (Ca mi-e somn, ca e tarziu, ca e doar 9 jumate, dar je s-a trezit la 6 dimineata. Ca a facut teme. Si a fost la scoala. Si ii e somn acum. Si o sa se culce. Ca o sa se trezeasca si maine la 6. Ca o sa face teme la fizica. Ohhh crap!)

Da la ce alt crap va gandeati ma? :)

                Ok, gata cu gluma. Noapte buna!



vineri, 26 octombrie 2012

"Abonament de avion"

              Termin si eu azi mai repede cu temele asa ca mai am putin timp de consumat...as fi vrut sa deschid NFS-ul, dar dupa uitam de chestia asta.
              Spre deosebire de azi, ieri am plecat de acasa in graba: intarziam. Nu stiu cum am putut ajunge asa repede la metrou. Trebuia sa imi iau si abonament. Folosesc o calatorie de pe o cartela ca sa trec prin statie, unde dau de Dan (fost coleg, still prieten). Ii pun mana pe ghiozdan, ii spun salut, toate astea fara sa ma opresc. Nici macar nu am facut contact vizual. (Scuze Dane) Ajung la casa, unde o baba o tine de vorba pe casiera. Nu a durut mult, norocul meu ( si al ei, ca faceam macel acolo daca pierdeam alt metrou). Vine randu' meu, casiera ma intreaba ce fel de abonament de metrou vreau. Nu aveam temele facute prea bine in ceea ce priveste, am raspuns :"Doar de metrou, va rog". Credeam  ca pot cumpara cartela care sa-mi permita accesul si la RATB. "Da ce crezi baietel, vand abonamente de avion? " Cu asta era sa rup grilajul, sa sparg geamul si sa ajung la ea....FATALITY. Bine ca ma grabeam.
               Stiu eu o vorba, CLIENTUL ARE INTOTDEAUNA DREPTATE. Chiar daca nu are. Chiar daca e un muc, asa ca mine. Daca vrei sa fii haios, fii cu persoane pe care le cunosti, sau cu care vezi ca poti sa glumesti. Eu clar nu eram in the mood ca sa glumesc cu aia. Plus ca m-am simtit ofensat. Ma enerveaza cand adultii se considera superiori, chiar daca ar fi. Cu un om mai prost ca tine asa te comporti? Adica daca as fi avut 5 ani, as fi spus. Dar nu am, si chiar daca varsta mea e mai mica de 2-3 ori decat a ta, te-am tratat cu respect, chiar si dupa ce m-ai scuipat metaforic in gura, si asteptam acelasi lucru.
                Daca in locul meu era o persoana straina, venita in Romania pentru prima data? Clar nu ar fi stiut ce sa cumpere. Presupunand ca ar fi stiut engleza, casierita l-ar fi intrebat de care bilet vrea si ar fi primit raspuns "De metrou." "Da ce crezi ca iti dau ma ,strainezule, bilet de avion?" Omu' ala se intoarce la el in tara si povesteste ce a facut/vazut/patit in Romania si celorlalti. Oamenii aia nu pot decat sa-si faca o impresie proasta in general despre noi. Uite asa ne facem reclama. Jos palaria!



miercuri, 24 octombrie 2012

Sfintii iubitori de prostituate

WTF?

Eh, asta a fost prima mea reactie cand am auzit titlul la ora de religie, profesorul a zis nu, nu va notati in caiet (wonder why). Iar eu am fost lol wut?

Si se apuca proful sa ne povesteasca despre sfinti care umblau prin bordeluli si niste sexy time-uri epice.

       Primul sfant despre care ne-a povestit a fost un puradel care traia in Egipt care statea la vorbe cu alti preoti, asa si vine prostituata (pam pam), tovarasii lui de discutie se intorc (din bun simt), dar sfantul cum era mai pervers de fel a stat si s-a holbat (DAT ASS) la ea pana a plecat. Si apoi le zice astora ca apreciaza cat timp acorda ingrijirii personale (da, da) si ca ei stau murdari si alte bla bla-uri din astea. E si tipul asta o convinge sa renunte si sa duca o viata religioasa.

        Al doilea sfant care ne va face cinste cu un sexy time epic este unu care traia in pustiu, si i-a murit fratele, fratele lui avea o fiica, pe care a adoptat-o sfantul cu pricina.  Aia, pana la urma a vrut sa plece ca nu era semnal la mobil in pustiu, ca na... Si s-a dus in oras unde s-a prostituat. Sfantul dupa aia s-a dus sa o caute si ghiciti unde s-a dus: in bordeluri (ca atat de bine a educat-o). Si el avea o gluga pe cap si se duce la Hugh Hefner (fondatorul playboy) de la acel bordel si ii cere o noapte cu cea mai tare gagica de acolo. Si ca sa vezi tocmai nepoata-sa era. El nu a zis nimic, a intrat acolo, aia se da pe langa el, el nimic, pe pea o apuca plansul cand simte mirosul lui de verdeata (ca a trait in pustiu, HEY, EU VA POVESTESC CE MI S-A POVESTIT, SO STFU) si sta de vorba cu Hefner, dar ii intrerupe sfantul nostru cel pervers si-i zice ca i-o cumpara si dupa traieste o viata in pace si rugaciune (dupa ce a fost gaura publica atata timp).

THE END

TeeHee


marți, 23 octombrie 2012

Cate dimenisuni are Universul nostru?

     Am fost intrebat astazi cate dimensiuni exista in Univers (in mod normal noi putem observa 4: Lungime, Latime, Inaltime si Timp).

     Exista "teoria corzilor" care are legatura cu dimenisunile Universului. Teoria Corzilor spune ca sunt 11 dimenisuni din care noi putem percepe numai 4,  ramanundu-ne inca 6 pe care nu le putem percepe decat cu ajutorul instrumentelor.  Se presupune ca 6 dintre aceste corzi sunt infasurate si le putem percepe numai pe acestea 4. In momentul de fata exista 5 versiuni ale acestei teorii, nici una confirmata, nici una infirmata.              
    Acesta este un concept ipotetic, momentan nu s-a putut demonstra.


Oh, carte de fizica...

                Hai sa mai scriu si eu ceva, azi am mai mult timp liber,cel putin decat ieri, ieri am facut tema la fizica.
                Exact despre tema la fizica vreau sa vorbesc. Intr-una dintre probleme am gasit expresia: "iar aparatul de fotografiat se afla la om la jumatatea inaltimii lui...." Bine, stiu ca am o minte bolnava, asta patesti daca te expui pentru un timp indelungat la Stefan, dar totusi......yuch...adica nu stiam ca oamenii pot sa faca fotografii cu ****...until now.Ma intreb unde le stochez...Gretos. Banuiesc ca pe acolo este jumatatea inaltimii noastre, daca nu, inseamna ca facem fotografii cu buricul? "Neglijand distanta de la ochi la crestet...", alta bucata de care rad. Pai hai sa-i taiem omului capul de la ochi in sus, sau stai, hai sa-i scoatem ochii si sa-i punem in crestetul capului! That would be great. Ok, stiu ca problema incerca sa-mi faca viata mai usoara, dar sunt un carcotas si n-am ce-i face. Putea sa spuna, in locul primului citat dat de mine, ceva de genul: "omul tine aparatul de fotografiat la jumatatea inaltimii lui", eu unul cred ca intelegeam mai usor.
                 Si am ramas fara idei. De acum imi voi nota ideile, in cazul in care nu am timp sa le scriu, ca sa nu le uit.

                 In alta ordine de idei, am vazut ca o postare de-a mea, legata de Minecraft a prins cel mai bine (ca numar de vizionari), deci probabil voi mai face cate una-doua din cand in cand. Si sper ca Stefan o sa mai faca una-doua cu Omegle (vezi ca ti-ai luat un angajament prin mine Stefane :D ).

Salut, urati-mi spor la teme.




luni, 22 octombrie 2012

Balul Bobocilor

             Mda, deci ati observat cu siguranta (daca sunteti in primul an de liceu) ca este o adevarata isterie cu acest asa numit ,,Bal al Bobocilor", de ce se numeste asa? Dracu stie! Avand in vedere ca si aia mari o sa fie aici...



              Pentru mine asta nu e distractie, e mai mult o umilinta in public ca nu am cu cine sa ma duc sau ce sa fac acolo *foreveralone*. Tot ce as putea face acolo ar fi sa stau ca tampitul si sa nu gasesc ceva de lucru. Plus ca la noi in liceu umbla vorba ca vin Parazitii si sa mor de am chef sa fiu infestat de muzica astora, care cica e rap dar defapt sunt niste Florini Salam care au descoperit ca exista tobe si bass.


            Deci eu practic mi-as baga banana in acest bal al bobocilor. Daca nu ar fi o chestie asa de sfanta pentru toti licenii (nu ma intrebati dece, intrebati crestinii de ce moastele sunt sfinte).


<-------------------------- BaNa2





Post Scriptum: Daca gasiti un motiv care sa nu fie de rahat pentru care Balul Bobocilor e asa o mare chestie, comentati pana pe 18 noiembrie si primiti banana din imagine




Despre Fumat

Mda, cum numai de franceza nu imi arde mie acuma, sa scriu ceva pe blog.

Mda, uite o chestie care s-ar putea sa enerveze cativa insi, dar ati observat cate persoane fumeaza? Eu, mergand in centru in fiecare zi ii vad, ma intreaba daca am un foc, nici o treaba, parca ar fi normal. Do I miss something? Am vazut si vagabonzi fumatori! In Romania, tara crizei, lumea are bani de tigari, dar doar atat. Fumam si ne plangem ca nu avem bani.

     Vi-l las pe Mircea Badea (scuze de imaginea pisarcoasa, dar are copyright....)






duminică, 21 octombrie 2012

Jean Moscopol - Tot ce e romanesc nu piere


Din pacate nu piere....


The Walking Dead

Cel mai probabil o sa ma urati fiindca o sa va prezint un joc al carui sfarsit inca nu a aparut (e facut pe parti, deocamdata au ajuns numai la a 4-a din 5) . Este vorba despre jocul lansat, nu de mult de Tell Tale Games numit The Walking Dead, dupa filmul si banda desenata cu acelas nume.

Acest joc e de departe unul dintre cele mai tari. Este genial numai prin faptul ca te lasa pe tine sa iti construiesti povestea. Te pune sa te confrunti cu niste situatii limita din viitorul post-apocaliptic.

Povestea este despre o invazie Zombie, dar partea cea mai tare este ca in joc nu este folosit cuvantul zombie, ci doar "walker".

Nu vreau sa dau detalii despre poveste, care este de nota 10, dar va lasa sa alegeti mai tot ce se va intampla (enervant este ca sunt lucruri care nu sunt in masura jucatorului, si atunci cand re-joci anumite secvente stii cand un personaj va muri si vei vrea sa il salvezi, chiar daca nu poti).

Acum o sa va las niste PewDiePie sau Cry (la alegere) sa vedeti cam cum e jocul.


PewDiePie:



Cry:




sâmbătă, 20 octombrie 2012

RIUF

Azi eu si Catalin am mers la RIUF (Romanian International University Fair) si am ciordit cat de multe pliante cu universitati am putut, inca mai este pana maine 21 octombrie la Sala Palatului, doritorii sa se duca. De ce sa va duceti de pe acum? Pai pe scurt trebuie sa stii ce naiba vrei sa faci, pe ce vrei sa te axezi, deoarece universitatile straine sunt inebunite dupa cei care au activitati extra-scolare sau au Cambridge-ul dat sau alte chestii din astea si am vrut sa fim pregatiti. Cele mai multe posturi universitare au fost pe Economie, Inginerie, IT si Stiinta. Pe noi ne-au interesat in special ultimele 3, si s-au gasit posturi prin Olanda, Marea Britanie si Suedia.

Am ras foarte tare cand am vazut ca a venit facultatea de economie din Grecia, ca fapt divers.

Recomand sa mergeti sa vedeti ce e acolo, chiar daca inca nu o sa aplicati pentru facultate, pretul de intrare e 5Lei si daca vrei sa te mai intorci in ziua (sau zilele) respectiva trebuie sa te lasi stampilat pe mana, ceea ce mi s-a parut foarte tare.

Ca sa vezi, am gasit poza!


Ahem...

Am cam dormit in ultimul timp si vroiam doar sa anunt ca I am still alive. Proectul asta cu blog-ul a tot fost abandonat si reluat, dar am gasit insfarsit o oportunitate sa ma mai descarc sufleteste pe acilea.

First of all multumesc elevilor de la Hasdeu pe care Catalin i-a adus aici, voi ne-ati dat sansa de a continua acest proiect, va multumim! 

What is more, asa in caz ca ati pierdut ultimele episoade din viata noastra Catalin a intrat in Hasdeu si eu in Scoala Centrala, pam pam! Or sa ziceti, cum Scoala Centrala, cum? puteai sa mergi in alta parte cu media bla, bla, please shut the fuck up! Ok? Profesorii sunt excelenti, un liceu nu e cladit pe media de admitere, ci pe profesori, media doar permite elevului X sa intre! Si momentan profesorii nu m-au dezamagit.

 But wait, there is more, acum putem sa avem un public mult mai larg, datorita faptului ca acum putem da share pe Feisbuc si circula pe la mai toate liceele. Multumim de sustinere, we will do our best sa nu va lasam jos. Pe data aviatoare (adica in scurt timp)! -SASteve (am pierdut poza)

Interwebs is fun!

Demult m-am gandit sa fac un post ca asta, dar nu aveam materialele. Am gasit acum cateva asa ca da-i bataie :)












Si cu ocazia asta imi prezint noul logo :))

Salut!




marți, 16 octombrie 2012

Tipul asta spune ceva despre viata...

"timpul curge repede la vale, varsundu-se in marele vid al spatiului unde incetineste, formand un mare lac al necunoscutului"

Cam asta a scris (chiar asta a scris ma boule, ca de aia e citat, de aia ai folosit ghilimele, nu?) colegul meu Stefan la betie acum un an cand se intorcea de la scoala (vii de la scoala beat, explain this). Unde vreau sa ajung cu asta? Nu stiu. Serios, nu am nicio idee, am dat un copy/paste acum cateva zile si am incadrat in ghilimele, dupa am salvat si am inchis. Incropesc eu ceva acum...
 Mi-am adus aminte. Uitandu-ma intr-o zi pe marea noastra arhiva de postari (foarte mare...) ajung sa recitesc "matzul" de mai sus si ma gandesc ce repede a trecut timpul asta, de care vorbeste Stefan. Si m-am gandit, ca si el, daca chiar conteaza.

Acum un an incercam sa arunc un ochi la viata de liceean si ma ridicam pe varfuri. Aveam in fata o bariera (a.k.a testarea) ce nu ma lasa sa vad mai nimic. Mi se pare acum asa de ciudat ca acum sunt de partea cealalta a barierei si drumul inapoi pare asa de liber. Vad in urma fiecare moment mai mult sau mai putin placut din viata mea de scolar si as da orice sa le revad, ca si cum as avea fiecare clipa din viata inregistrata. Sa apas un buton si sa vad din nou toate momentele bune din viata mea.  Colegii si glumele lor. Profesorii si temele pe care le dadeau, expresii pe care le repetau la infinit. Ma gandesc ca acum patru ani credeam ca gimnaziul o sa fie foarte greu, apoi suprapun acea parere cu concluzia mea de la sfarsitul clasei a opta, si zambesc. "Grei sau nu, au fost niste ani frumosi." Acum ma simt tot ca un pusti de clasa a cincea care nu stie peste ce o sa dea in urmatorii ani, poate cu un motiv, poate fara.
Hehe, sper ca v-a curs o lacrima cat ati citit. Daca nu, ati face bine sa va curga repede, mai am idei. Nu sunt atat de sadic. Vroiam doar sa-mi intind o demonstratie ca la geometrie ca sa va spun sa va bucurati de orice moment din viata voastra. Nu ca ati mai avea putin si ati muri. Or maybe.... Nu, profitati de timp, that's all i'm trying to say. Parca acum doua zile eram copilul (mucul, cum imi place sa zic) care intra pe holurile scolii si nu ajungea cu picioarele la podea cand statea pe scaun, si acum ma vad ditamai "galiganul" (multumesc, bunica) la liceu, like a    |30$$ (schizofrenia intra in scena, ati facut cunostinta cu cealalta parte a mea).

Atat am avut de trancanit, deocamdata. Deja scriu cu ochii inchisi, mor de somn.

Noapte buna,

duminică, 7 octombrie 2012

Clasa a 9-a

(Cica) imi fac tema la fizica.Incerc, e grea ca naiba. Caut orice ca sa nu incep sa scriu, si asa ajung la blogul nostru, si citesc toate postarile, de la coada la cap. Ajung la una din postarile in care Stefan se plangea de temele din clasa a opta. Ranjesc si-mi spun in gand "Nu ai mai gandi asa acuma...".  Fac o problema mai usoara, imi raman 4, dar incep sa scriu ceea ce citesti tu acuma, orice numai sa nu fac teme. Catalin din trecut mi-ar da in cap acuma. Catalin din trecut nu stie cum ma simt acuma.
"Intre doua oglinzi plane care formeaza intre ele un unghi de 15 grade se aseaza un obiect luminos punctiform. Cate imagini se formeaza datorita reflexiilor succesive pe cele doua oglinzi?" Cam asa ceva trebuie eu sa rezolv. Imi dau pumni in cap.
Asta este, am ajuns clasa a noua, si ma gandesc ce bine era in clasa a opta. Pretuiesti un lucru in doua ocazii, cand nu il ai sau cand ramai fara el.
Dar nu e asa de rau. Profesorii sunt foarte de treaba, imi plac toti (well, almost, dar nu am ce face anyway, prefer sa nu ma mai gandesc). Am diriginta de mate, deci o tin tot asa, si imi convine.
Si totusi nu de asta imi era cel mai frica, ci de colectiv, dar am avut noroc. Thank God, sunt de treaba, nu manelisti, nu cocalari, nimic. I'm safe, for now. Nu ii vor inlocui niciodata pe cei vechi, dar nici nu sunt de lepadat. Same pentru profesori.
Si chiar daca am avut noroc, si sunt constient de asta, ma simt ciudat. Inca nu sunt obisnuit, si oricat as vorbi cu ai mei colegi, ma simt singur, pe dinauntru.
Hai mai da-o naibii de nostalgie si de sentimentalism. Am vrut sa scriu despre liceu. Imi place liceul, urasc programul. De ce naiba trebuie sa invat dupamiaza? Programul meu din timpul saptamanii e trezit, mancat, teme, mancat, scoala, venit, mancat, teme*, dormit. Si ia-o de la capat.Inca de patru ori. Doar saptamana asta. Si asta ma enerveaza cel mai mult la scoala. Eu trebuie sa dau randament bun, dar vin deja obosit, chiar din prima zi, pentru ca ma trezesc la 6 sa fac teme. Termin si ma grabesc sa mananc si plec cu burta plina in fuga la scoala. Cand ma intorc, incerc sa mai scap din temele pentru ziua de maine. Anyway ma trezesc la 6, dar poate pastrez niste timp pentru mine. Si plec iar. Norocul meu, intr-un fel, ca orele mele dureaza numai patruzeci de minute, iar pauza 5. Mai mananca-ti sendvisul acum! Program scurt pentru ca se renoveaza liceul, iar noi invatam in schimburi pana cand se termina lucrarile. Dupa o sa facem ore intregi, dar macar o sa pot invata de dimineata, saves some time for me, sau macar mi se pare mai convenabil.
Mi-am spus of-ul, m-am consumat, acuma da-i iar pe fizica.....a stai, am 9gag :)
Hai salut,




duminică, 12 august 2012

Things get senitimental...FUCK

Ai sa-mi bag piciorusu'....iar nu am mai scris pe blog de ceva timp, si inca ma intreb de ce naiba mai incerc sa o fac...inca 15 vizite si ajungem la mirificul numar de 1000, dar mi se pare foarte putin, cred ca jumate din views-urile astea le-am facut eu singur, asa ca nu ma incanta cu nimic, plus ca blogul "se exista"  (multumesc Dan) de ceva timp.
Poate ca avem doar atatea views-uri tine de numarul "prietenilor" mei de pe mess, sau de pe facebook, oricum nu imi vand viata facebook-ului , nu postez din 5 in 5 minute o poza, sau un clip, sau "un comentariu cu continut sentimental ridicat" si sunt mai pretentios cu asa-zisii prietenii, care, adunati gramada, mi-ar aduce numarul de prieteni la 500-1000, si nici nu as mai sti cine mai este acel cineva. Cred ca e mai bine sa fiu selectiv, dar uneori simt ca ma auto-exclud pentru ca sunt asa, si nu stiu sa fiu tipul de gasca. Preferam sa stau acasa, in fata monitorului asta la care ma holbez si acum decat sa ies in parc, sa iau o gura de aer aproape curata (Bucuresti, ce sa faci...).  Naspa e ca nu m-am gandit ca o sa imi pese candva daca ies sau nu, daca o sa-mi pese candva sa-mi fac prieteni (in numar mare). Eram mic si nu ma gandeam ca o sa cresc si o sa vreau sa am prieteni cu care sa fac....chestii intre prieteni. Stii ce? Acum regret. Am avut ocazia sa am o gasca de oameni cu care sa ma simt ca intre frati (poate e prea mult spus, dar sa fie cu efect mai puternic) si am dat cu bata-n balta. Cand eram mic eram concentrat sa invat bine si nu am simtit nevoia sa am prieteni, iar acum ma gandesc ca puteam sa invat bine si sa fiu si mai prietenos. Poate ca nu sunt cum as vrea sa fiu pentru ca am un mare defect. Sunt rusinos. Si asta e tot din vina mea pentru ca am stat in banca mea (propriu si figurat ) si m-am detasat de restul, iar acum aproprierea parea mai grea.
Macar acumulez experienta. Sper sa nu mai fac aceeasi greseala si mai departe ca altfel mor forever alone.
Si ca sa ma intorc la blog, ma intreb cate views-uri am fi cules daca am fi avut cate 4-500 de prieteni fiecare (eu si astalalt). Dar nu vreau n prieteni pe facebook, vreau sa am numai prieteni adevarati. Iar pentru prieteni, daca mai iesiti undeva, sunati-ma.
Problema mea nu este ca nu am prieteni, ci ca as vrea sa fiu mai de gasca. Sper macar sa reusesc de acum incolo, daca nu pot repara nimic acum.

Si ca sa rad si eu putin, gluma zilei:
-Dom'ne, ochelarii astia nu sunt de dama?
-......Nu, dom'ne, sunt de plastic... :))

Noapte buna,

Si inca ceva, sper sa nu mai fac postari din astea, imi scade testosteronul.


vineri, 20 iulie 2012

Curent electric

M-am intors si eu de la tara, si cu toate ca as fi putut scrie cate ceva pe blog, am ales sa nu o fac. Pur si simplu ca sa ma deconectez, da' m-am intors acasa asa ca uite o postare.
Nu rar se intampla ca acolo sa se ia curentul, fara o explicatie logica. Doar pentru ca se poate. De cate 2-3 ori pe zi uneori. Sau o data.....dar pentru toata ziua.
Intreb si eu pe ai mei, poate stiu de ce. Aflu ca taie curentul pentru orice ploaie, sau sambata, pentru ca sunt nunti, si nu dau drumul la curent pana nu primesc bani. Am inceput sa cred ca fac asta doar pentru propriul amuzament, il opresti si peste 30 de secunde il pornesti, riscand sa arzi aparatura oamenilor. Nu gasesc nimic inteligent sa comentez, dar sa le zic si eu ceva : "Sunteti Nebuni??? Cu ce va ajuta pe voi sa taiati curentu'? Mai ales cat am stat eu acolo..." Inca o demonstratie ca suntem in Romania, si nu prea ma mai mira nimic pe aici. M-as fi dus cu o arma la ei, sa ii salut prieteneste, daca as fi stiut unde le e "ascunzatoarea".
Eu, daca pot, voi mai posta maine, dar activitatea mea "blogaristica" va continua in forta peste vreo saptamana si jumatate.
Va salut,





miercuri, 11 iulie 2012

Omegle: Y U NO get normal people?

Stiu, nu am mai postat de mult, subiectele mele nu cad din cer ca ale lui Catalin (vezi topicul wasted daca nu l-ai citit). M-am decis sa chatuiesc pe Omegle, si am dat de niste tipi cu grave probleme. M-am decis sa va prezint si voua conversatiile in meme style.